Oprea sau Gheorghiță, aceeași „garofiță”
-
Postat: 24.01.2023
Mare halimai după postarea critică de pe Facebook a fostului purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Bogdan Oprea, cu privire la conţinutul Raportului Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva Covid-19. Acelaşi Bogdan Oprea care, pe 24 martie 2021, pe aceeaşi reţea de socializare spunea că: „prefer să mor de la vaccin decât să trăiesc într-o lume în care ar supravieţui anti-vacciniştii”. Ca o paranteză, această declaraţie îl situează pe domnul Oprea în rândul tulburaților în costum, care în loc să beneficieze de tratament de specialitate ajung în structurile de conducere ale statului.
Este limpede că ne aflăm într-un război al declarațiilor, că cei doi „băieți deștepți” își plătesc polițe, numai că din acest război amândoi ar trebui să iasă din sistemul public precum armata lui Putin din Ucraina.
De ce amândoi? Pentru că și Oprea, și Gheorghiță, au făcut rău românilor: primul pentru că a tăcut complice cât a fost în Ministerul Sănătății, al doilea pentru că a executat cu sânge rece „strategia” vaccinării. Dar, să revenim la subiect: Raportul CNCAV 2020-2022.
Nu vom mai aborda temele deja dezvoltate de Bogdan Oprea, a cărui postare o puteţi găsi aici (https://www.constanta.info/2023/01/10/acuzatii-grave-despre-vaccinarea-covid-acestia-sunt-oameni-nu-cifre-cati-dintre-ei-au-murit), ci ne vom opri asupra a trei aspecte ce merită scoase suplimentar în evidenţă:
- Utilizarea conceptului de “Misiune îndeplinită” pentru campania de vaccinare
De ce ai folosi o expresie uzitată în activităţi de ordin militar pentru a clasifica o activitate sanitară? Până la urmă, ce a fost pandemia de Sars-CoV-2: o problemă sanitară sau militară? După felul cum a fost tratată, cel puţin în România putem spune că am avut de-a face cu o criză sanitară ce a fost tratată cu măsuri militare, de unde şi eşecul răsunător atât al campaniei de vaccinare, cât şi al gestionării p(l)andemiei.
- Utilizarea termenului de muşamalizare
Bogdan Oprea vorbeşte făţiş despre faptul că raportările privind reacţiile adverse ale vaccinului au fost muşamalizate, inclusiv în perioada în care era purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. O logică de bun simţ ne conduce la concluzia că inclusiv decesele cauzate de vaccinul anti-covid au ascunse de onor reprezentanţii CNCAV şi MS. Cum termenul de muşamalizare este asociat, de cele mai multe ori, cu fapte de ordin penal se ridică întrebarea: unde sunt dosarele pe numele lui Valeriu Gheorghiţă, Bogdan Oprea şi ale tuturor celor care au muşamalizat și tăinuit raportările privind reacţiile adverse şi decesele cauzate de vaccin? Nu sunt, pentru că, uneori, statul român se comportă ca o structură de tip mafiot.
- Raportarea numărului de reacţii adverse indezirabile post-vaccinare la numărul total de decese înregistrate Covid
Raportul CNCAV vorbeşte despre 41.486 de persoane care au reclamat reacţii adverse la 8.114.769 de persoane vaccinate cu schemă completă, adică 0,51%.
Recent, România înregistra 67.460 decese la 3.316.192 cazuri de infectare cu virusul Sars-CoV-2, adică 2,03%.
În aparenţă, decesele cauzate de virusul Sars-CoV-2 sunt mai multe decât reacţiile adverse generate de vaccin; doar că, în realitate, lucrurile stau taman invers. Dacă luăm în calcul muşamalizarea despre care vorbea Bogdan Oprea, dar mai ales procentul deceselor (14%) cauzate strict de virus, fără comorbidităţi asociate, concluzionăm că reacţiile adverse indezirabile ale vaccinului sunt de patru ori mai multe decât decesele provocate de boala anului 2020, Covid-19.
În plus, nu ştim limpede câte morţi subite, inexplicabile, a căror existență nu poate fi de nimeni tăgăduită, au fost, sunt și vor mai fi cauzate de vaccin. Putem însă intra pe un teren al deducţiei de bun simţ, pornind de la datele referitoare la evoluţia moralităţii în anul 2021. Aşadar:
- 910 este numărul morţilor, cel mai mare din anul 1938;
- faţă de anul 2020, numărul morţilor a crescut cu 36.259, adică cu 12,1%;
- principalele cauze de deces au fost: bolile aparatului circulator (52,1% dintre care 17,5% - boala ischiemică a inimii şi 12,8% - bolile cerebro-vasculare) în creştere cu 7%, bolile aparatului respirator (19,6%) în creştere cu 69,5% şi care, în comparaţie cu anul 2020, au depăşit decesele cauzate de tumori (14%), acestea din urmă în scădere cu 6,1% faţă de 2020.
Institutul Naţional de Statistică plasează rocada dintre decesele cauzate de bolile aparatului respirator, respectiv de tumori, în sarcina pandemiei de Sars-CoV-2, însă nu spune nimic despre influenţa directă a virusului în evoluţia bolilor aparatului circulator.
Cum cele mai multe morţi subite la persoanele vaccinate au fost cauzate de infarcturi și atacuri vasculare, concluzia se extrage singură: nu doar virusul, ci şi vaccinul a omorât oameni, concluzie pentru care toţi cei care au muşamalizat cifre, au manipulat, îndemnat şi constrâns populaţia să se vaccineze trebuie să răspundă în faţa legii; şi să se uite în ochii celor care au pierdut pe cineva drag din cauza reacţiilor adverse ale vaccinului.
Mihai Petre
Și-a început activitatea ca jurnalist în anul 1993, la Radio Costinești Constanța, apoi, un an mai târziu, la Radio Pro FM Costinești; după anul 1995, a făcut parte din echipa celui mai ascultat post de radio național și local, Radio Contact, și.a încheiat cariera radiofonică la Uniplus Radio în anul 2000. A trecut prin redacția ziarului Observator, a fost editorialist al cotidienelor Ziua de Constanța și România Liberă - ediția de Dobrogea. A continuat ca purtător de cuvânt al Prefecturii între anii 1998 și 1999 și al Consiliului Județean între 1999 și 2004. A bifat in carieră funcții precum șef de cabinet parlamentar, consilier județean, director de instituție publică. In ultimii patru ani a fost consilierul lui Decebal Făgădău, poziție din care s.a remarcat ca fiind unul dintre puținii oameni raționali de pe lângă fostul primar și cu care se putea dialoga oricând. Experiența politică de peste 18 ani și cea administrativă de peste 10 ani fac din Mihai Petre unul dintre cei mai buni analiști politici și cunoscători ai administrației locale constănțene.
