După 40 de ani de sabordări, guvernanții încep să înțeleagă importanța sectorului naval

Așa cum era de așteptat, întreaga problemă a fost aruncată imediat în brațele Ministerului Transporturilor, a cărui Direcție de Transport Naval este condusă de USR-ista Doina Teodora Cojocaru, suspendată din funcție încă de anul trecut.

Cu alte cuvinte, războiul ne-a prins cu sectorul naval, de facto, fără conducere, șefia direcției fiind suplinită de inginerul auto Ion Popa, de la Argeș și de secretarul de stat Bogdan Mîndrescu însărcinat [doar la figurat – n.a.] cu aviația.

N-a durat prea mult și funia s-a strâns în jurul parului, aleșii noștri fiind obligați să răspundă urgent la două întrebări fundamentale: prima este legată de posibilitățile logistice de care dispune România, pentru a asigura tranzitul unor mari cantități de produsele cerealiere, dinspre Ucraina spre Occident, iar cea de-a doua se referă la capacitatea organizării unui coridor securizat pentru aceste operațiuni de natură comercială.

Nici n-am apucat să clipim, darămite să răspundem, și ne-am dat seama că istoria ne-a găsit nepregătiți la toate capitolele: nu avem șosele, nu avem căi ferate și nu avem suficiente capacități de operare și de stocare în porturile noastre maritime și fluviale.

De exemplu, în lipsa balizajului, pe Canalul Sulina nu se poate naviga decât pe lumină, în timp ce noaptea navele sunt obligate să aștepte în zonele de ancoraj sau prin porturi. 

Sub presiunea timpului și a vântului rece de la Răsărit, au avut loc mai multe întâlniri între decidenții României și cei ai țării vecine, Ucraina, sub patronaj Comisiei Europene și a partenerilor noștri strategici americani.

Prima întâlnire mai relevantă s-a consumat la Galați, la trei luni după declanșarea conflictului din Ucraina, pe 26 mai 2022. Organizată la inițiativa părții române la sediul AFDJ Galați, reuniunea a reprezentat o noutate absolută, fiind pentru prima dată când autoritățile navale din România, Moldova și Ucraina s-au pus la aceeași masă stabilind o strategie comună de fluidizare a traficului pe Dunăre.

Cât timp Federația Rusă a participat la așa-zisul coridor al cerealelor din Marea Neagră, lucrurile au funcționat, chiar dacă cu mari dificultăți. Însă, imediat ce rușii s-au retras din acord, în iulie anul acesta, norii negri ai blocadei navale și-au făcut simțită prezența.

Așa se face că, la un an și mai bine de la prima întâlnire tripartită, a ajuns la Galați și ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu. Nu în calitate de șef al transporturilor, ci mai de grabă în cea de vicepremier, având în vedere prezența omologului său ucrainean, Oleksandr Kubrakov.

Vizita din 11 august, stabilită într-o zi de vineri, a fost una de lucru, organizată sub directa supraveghere a responsabilului cu aplicarea sancțiunilor al guvernului SUA, Jim O'Brien.

La finalul discuțiilor, Grindeanu a declarat că România urmează să le asigure ucrainenilor “fluxul continuu pentru exporturi” prin intermediul Canalului Sulina, dar și a porturilor Galați și Brăila, conectate feroviar la Portul Constanța.

Cu alte cuvinte, n-au fost noutăți, scenarii vehiculate fiind vechi de pe vremea lui Stalin.

Noroc că ne-au lăsat sovieticii o linie de cale ferată cu ecartament lat, anume gândită pentru a lega mărfurile din Republica Moldova de Portul Galați, fără a mai fi necesară transbordarea. Ne-am agățat de ea ca înecatul de buștean, linia fiind băgată de urgență în reabilitare pe 6 iunie 2022, pe o lungime de 3,58 km.

Și uite așa, o cale ferată veche de un veac, a devenit salvarea noastră și a Ucrainei. Dumnezeu, cu mila.

La celălalt capăt al culoarului logistic, la Constanța, era dezgropat și reabilitat un tunel feroviar, vechi de 123 de ani, construit la 1900 după planurile inginerului Anghel Saligny, acesta fiind chiar primul tunel feroviar urban construit în țara noastră.

Aia era țara “lucrului bine făcut” , cea din perioada Regelui, nu asta de acum, în care orice neavenit ajunge cel puțin secretar de stat, dacă nu ministru.

Grindeanu, la Galați: "Creștem capacitatea de tranzit"

Revenind la prezent, am aflat alaltăseară din gurna ministrului Grindeanu, că Portul Constanța urmează să fie informatizat în ritm accelerat, chiar “în zilele următoare”, iar Canalul Sulina optimizat din perspectiva traficului naval. După Grindeanu, pare că totul merge ca uns:

“A fost o întâlnire la Galați. S-au căutat soluții, și eu spun că le-am găsit, prin care să creștem capacitatea de tranzit prin România a cerealelor, în primul rând capacitatea de tranzit a Canalului Sulina.

Vă dau două exemple: să creștem numărul de piloți [pilotaj pentru navele fluviale – n.a.], și asta este o măsură aproape finalizată, și de asemenea să reușim, printr-o investiție pe care o finalizăm în Octombrie, să putem să navigăm 24 de ore din 24, pe canalul Sulina [balizaj – n.a.].

Erau sub 40 de piloți, și am reușit, într-un timp destul de scurt, să ajungem la 54, și trebuie să ajungem la peste 60. Încercăm să-i reîncadrăm pe piloții militari, astfel încât să creștem capacitatea de transport.

De asemenea, am propus partenerilor din Ucraina să folosească mai mult Portul Galați, să folosească Portul Brăila, fiind totuși în zona adiacentă.

Sulina rămâne singurul canal navigabil pe Dunăre, în rețeaua TEN-T [Trans-European Transport Network]. Ucrainenii vor să introducă și Canalul Bîstroe în rețeaua TEN-T. Nu e nimic nou. Noi, în acest moment, nu suntem de acord. Am și transmis asta. Am spus și la conferința de presă de după: din punctul nostru de vedere, Sulina rămâne singura cale navigabilă” a declarat ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu pentru postul Digi 24.

Ciolacu a inaugurat un obiectiv turistic la Tulcea, alături de ministrul apărării

Vizita lui Grindeanu la Galați a fost precedată de o alta, la fel de interesantă, a premierului Marcel Ciolacu la Tulcea.

Astfel, pe 28 iulie 2023, actualul prim-ministru Ciolacu și fostul prim-ministru Victor Ponta, au inaugurat cu mare fast noua faleză reabilitată din Tulcea, ce poartă numele canoistului român de talie mondială, Ivan Patzaichin.

Scopul vizitezi, după cum titra și presa locală, a fost inaugurarea falezei și a portului turistic din Tulcea, reabiliate recent. 

Deși părea o chestiune turistică, Ciolacu l-a plimbat până acolo și pe ministrul apărării, Angel Tîlvăr, prezența acestuia fiind justificată doar de recentele atacuri asupra portului ucrainean Ismail, poziționat la 15km de Tulcea.

Pe cale de consecință, câteva zile mai târziu, pe 7 august, Tîlvăr ateriza direct la Chișinău, pentru a discuta cu omologul său, Anatolie Nosatîi, despre recentele atacuri rusești asupra porturilor ucrainene Ismail și Reni, situate extrem de aproape de Tulcea și Galați.

De Ziua Marinei, la mulți ani și cam atât

Am lăsat pentru final vizita din 15 august de la Constanța, a președintelui Iohannis și a premierului Ciolacu, prilejuită de “Ziua Marinei.”

În discursurile celor doi, ținute în fața marinarilor militari și a mulțimii de gură-cască, aleșii n-au pomenit nimic de slaba dotare a Forțelor Navale, văduvite "exemplar" de investiții în ultimii 33 de ani, ca și marina comercială.

“Alocare bugetară pentru apărare a crscut în acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și-n anii următori. Este un angajament major și necesar în actualul context geostrategic.

Forța navală constituie o componentă din ce în ce mai importantă a sistemului nostru de apărare.”

Cam la asta s-au rezumat „promisiunile” premierului Ciolacu, de complezență, firește, în timp ce președintele Iohannis a reafirmat sprijinul ferm al țării nostre pentru Ucraina. 

Acestea fiind datele și faptele, o singură concluzie merită subliniată și pusă pe peretele guvernului, anume că: nu există țară puternică în lumea asta, fără o marină puternică.